Pentru PROGRAMUL ȘTIINȚIFIC detaliat click [aici]
Workshop-uri SAMF
- Medicina la răscruce de drumuri
Prof. Dr. Adrian RESTIAN - Programarea metabolică timpurie de până la 1000 de zile de la concepţie
Prof. Dr. Dumitru MATEI - Utilizarea raţională a investigaţiilor clinice şi paraclinice – dileme şi provocări
Conf. Dr. Andreea NECULAU (Braşov) - Durerea toracică între practica medicală şi ghidurile medicale, de la simplu la complex
Şef Lucr. Dr. Cristian BEJAN, Şef Lucr. Dr. Liviu GHILENCEA, Asist Univ. Dr. Constantin ŞTEFANI, Prof. Dr. Dumitru MATEI - Obezitatea la copil şi adolescent în medicina primară: De la stilul de viaţă la epigenetică
Şef Lucr. Dr. Adorata Elena COMAN, Asist. Univ. Dr. Liliana BARBACARIU, Asist. Univ. Dr. Ana Maria SLĂNINĂ, Asist. Univ. Dr. Agnes BACUSCA, Asist. Univ. Dr. Monica UNGUREANU, Asist. Univ. Dr. Elena POPA (UMF Iaşi) - WS Abordarea HTA în cabinetul medicului de familie în situaţii particulare (copil, gravidă, vârstnic) şi cu comorbidităţi (BCI, diabet zaharat, AVC, boală cronică de rinichi)
Şef Lucr. Dr. Adela IANCU, Asist. Univ. Dr. Mihaela Daniela BALTĂ, Şef Lucr. Dr. Ioana GRĂJDEANU, Prof. Dr. Dumitru MATEI - WS Naştere – Asist Univ. Dr. Alexandru MATEI
Workshop-ul își propune simularea unei situații oricând posibile într-un cabinet de medicină de familie: gravidă necunoscută, aflată într-o fază avansată a travaliului, se prezintă la cabinet în vederea acordării asistenței medicale. Cabinetul medical este într-o zonă izolată, cu acces dificil pentru mijloace auto, condițiile meteo nu permit aterizarea unui elicopter SMURD. Cum gestionăm situația? Cum procedăm? Care sunt pașii de urmat? Cum asistăm o naștere într-un cabinet de medicină de familie? Este posibil să acordăm asistenţă medicală corectă într-o astfel de situație? Ce rol ar juca telemedicina într-o astfel de situație? Cum procedăm pentru a aduce pe lume un nou-născut sănătos și pentru a asista viitoarea mamă fără riscuri vitale? - Managementul pacientului politraumatizat
Asist Univ. Dr. Irina EREMIA
Workshop-uri AREPMF
- WS BLS (Basic Life Support)– Dr. Marius Moldovan, Dr. Crenguţa Lanbă, Dr. Carmen Mirăuţă
Acordarea primului ajutor în situații amenințătoare de viață, în cazul unei persoane găsite în stare de inconștientă, evaluarea corectă a pacientului, succesiunea de manevre salvatoare de viață aplicate rapid, corect și cu eficienţă maximum posibilă, rămâne o problemă majoră de practică medicală. Secundele prețioase în care intervenim rămân un „dans pe muchie de cuţit“ între salvator/i și timp, având ca finalitate șansa la supraviețuire acordată pentru pacient. Lupta contra cronometru poate oferi șansa de supraviețuire și recuperare ad integrum a funcțiilor vitale, supraviețuire tarată grav de instalarea unor leziuni cerebrale permanente, la un pacient la care se intervine cu dificultate, tardiv, cu eficienţă discutabilă din cauza intervenției tardive (ex. găsirea tardivă a victimei, resursa umană redusă numeric, neantrenată, fără posibilitate de ajutor exterior prompt, calificat). BLS rămâne o mare provocare a practicii medicale, în primul prin aspectul șansei la viață acordate unei persoane aflate într-o situație de risc vital major, apoi devine o problemă de etică medicală fundamentală, cu multiple aspecte medico-legale, umane, sociale. - WS Tulburări din spectrul autist/ADHD – Dr. Raluca Ghionaru
Tulburările din spectrul autist, în forma majoră Attention Disorder Hiperactivity Disorder (ADHD), reprezintă un complex de tulburări neurobiologice care implică: nivel de dezvoltare necorespunzător vârstei, tulburări de atenție, hiperactivitate și impulsivitate, manifeste la şcoală, acasă sau în alte situații (American Psychiatric Association, 2003).
Prevalența ADHD – la copii, de 3-7%, și la adul, de 2,5-5%, conform aceleiași surse – face din această patologie o afecțiune cu impact social teribil pentru toate familiile şi colectivitățile implicate în creșterea, educarea și integrarea socio-culturală a acestor copii. Redefinirea cortegiului simptomatic, intervențiile preventive precoce, intervențiile suportive adresate copiilor, deschiderea către înțelegerea particularităților psiho-biologice ale acestor copii, eliminarea conceptului de stigmă socială din societate și schimbarea de mentalități în privința acceptării acestor copii în comunitatea în care trăiesc rămân tot atâtea pârghii prin care putem optimiza abordarea medicală, psiho-emoțională și medicală adresată acestor persoane. - WS Media Training – Echipa AREPMF
Presa reprezintă a 4-a forță într-un stat modern. Furtuna informațională a ultimelor două decenii a schimbat complet paradigma profesionistului în sănătate, închis în sanctuarul său științific. Implicarea socială a medicului a devenit esențială în creionarea progresului social, nu doar al breslei căreia îi aparține, ci, în mod deosebit, al comunității și societății din care face parte. Redefinirea rolului de promotor al progresului destinat corpului medical în orice societate cu pretenții de normalitate devine posibilă doar cu implicarea activă a corpului medical în procesul de „sculptare“ a unei societăți sănătoase. În acest scop, există „arme moderne“: prevenția (motorul primar al progresului), pediatria preventivă, tratamentele moderne medico-chirurgicale (motor al recuperării pacienților și reactivării lor sociale), prelungirea duratei de viață sănătoase, active, independente a seniorilor. Acestea sunt doar câteva obiective în curricula medicală indiferent de specialitatea în care funcționează.
Paradoxul societăților moderne este reprezentat de faptul că cele mai multe acuzații se reflectă asupra corpului medical. Personalul medical se confruntă zilnic cu o nouă valență a propriei specialități: managementul de criză. Cum reacționăm? Cum gestionăm? Cu cine facem echipă? Există soluții? Este importantă pregătirea în acest domeniu?
Vă invităm alături de noi să găsim împreună soluții optime de rezolvare a unor situații cu care ne confruntăm în munca noastră de zi cu zi. - WS Sindromul de burnout la medici – Dr. Valeria Herdea
Premise. La nivel mondial, 45% dintre medici suferă de sindrom de burnout (SBO). În România, se estimează că 55% dintre medicii de familie traversează sindromul de burnout.
Scop. Prezentarea riscurilor legate de expunere profesională la stres
prelungit. Realități. Soluții.
1. Personalul medical reprezintă o categorie socio-profesională expusă permanent unui nivel înalt de stres.
2. Educația în rândul profesioniștilor în sănătate – pentru depistarea precoce a semnelor de suprasolicitare neuro-senzorială, epuizare emoțională – reprezintă primul pas în prevenția SBO.
3. Formarea personalului specializat în dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de protecție destinate corpului medical rămâne pentru moment măsura intervențională optimă. - WS Personalizarea schemei de vaccinare – Asist Univ. Asoc. Dr. Emiliana Costiug
Imunizarea este vitală pentru a preveni boala și a proteja viața. Scopul procesului educațional dedicat înțelegerii riscului indus de boala infecțioasă este de a crește procentul de acoperire vaccinală, prin creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării în rândul părinţilor și aparţinătorilor, profesioniștilor din domeniul sănătăţii, factorilor de decizie politici, precum și în rândul mijloacelor mass-media.
Fiecare dintre noi – părinti, medici, jurnalişti sau decidenți – este dator să ofere copiilor protecție, siguranţă, dreptul la sănătate. Implicarea fiecăruia contează, informarea corectă a fiecăruia contează. Cunoașterea în profunzime, cu responsabilitate, a unei probleme va permite asumarea deciziei corecte. Factorul timp rămâne vital.
Care sunt pârghiile de acțiune? Cum putem să ne adaptăm noi, ca profesioniști în domeniul medical, la nevoile identificate în teritoriu? Este personalizarea o soluție de optimizare a acoperirii vaccinale în România?
Vă provocăm să găsim împreună căi de soluționare a celei mai serioase situații cu care s-a confruntat România în ultimele două decenii: pierderea de vieți omenești prin boli infecțioase prevenibile prin vaccinare. - WS Antibioterapie – Dr. Petruţa Tarciuc
Sistemul global de supraveghere antimicrobiană al OMS (Global Antimicrobial Surveillance System – GLASS) dezvăluie o rezistenţă la antibiotice tot mai ridicată, în rândul a 500.000 de oameni din 22 de ţări, infectați cu diferite bacterii.
Plan internațional – Consumul mondial de antibiotice a crescut cu 65% între 2000 și 2015. Plan național – Locul 4 în UE la consumul de antibiotice.
1 din 6 români consumă antibiotic fără rețetă: 20% din mediul rural, 15% din mediul urban.
Întrebări vitale înainte de a decide că este util un tratament cu antibiotic:
1. Este nevoie de antibiotic?
2. Ce antibiotic, ce doză, cât timp administrăm?
3. Ce efecte secundare poate avea utilizarea? - WS Sănătatea adolescentului – Dr. Simona Rus
Premise. Adolescenţa are rol vital pentru cel care o traversează şi major pentru cei care îl asistă – familie, medici, comunitate.
Scop. Prezentarea provocărilor ridicate de îngrijirea adolescentului în medicina de familie.
Obiective
1. Fiziologia adolescenței
2. Patologia adolescenței
3. Comunicarea cu adolescentul
Concluzii. Există o nevoie ridicată de servicii medico-sociale preventive adresate adolescentului, de schimbare a standardelor de comunicare cu acești tineri, de înțelegere a profilului lor și de adaptare la nevoile lor. - WS Puericultură: Caietul copilului – Asist Univ. Dr. Liliana Barbacariu
Unul dintre dezideratele majore ale pediatriei preventive din medicina de familie din România rămâne monitorizarea corectă și completă a stării de sănătate a celor pe care îi îngrijim.
Copilul rămâne prioritar pe agenda oricărui profesionist. El reprezintă viitorul, practic, societatea de peste 20 de ani, dacă se depun toate diligențele pentru a fi menținut sănătos! Viitorul va aparține unei generații sănătoase, iar costurile socio-economice destinate îngrijirilor bolilor cronice şi ale complicațiilor lor vor face ca profilaxia secundară, terțiară sau cuaternară, grevată de suferință și costuri, să se reducă simțitor în favoarea creșterii calității serviciilor medicale la modul real.
Targetul actual al îngrijirilor medico-sociale îl reprezintă atingerea țintei terapeutice sau încetinirea afectării de organ în cazul cronicizării unei boli care ar putea fi evitată prin intervenții preventive precoce. Targetul ideal, realizat prin profilaxie primară, este constituit de menținerea în stare de sănătate a generații întregi. Iar targetul aplicabil –condiție sine qua non – îl oferă înțelegerea corectă a valorii conceptului de prevenţie. Caietul copilului reprezintă, aşadar, ABC-ul prevenției.